Rolul nașilor la botez

Pe lângă rolul de părinți spirituali, nașii mai îndeplinesc o funcție, deseori uitată sau ignorată. Cum botezul reprezintă o curățare a sufletului , spălarea păcatelor și îmbrățisarea unei credințe prin mărturisire, nou-născuții, aflați în imposibilitatea de a vorbi, sunt reprezentați de nași. Ei sunt cei care își iau această sarcină de a vorbi în numele copiilor, de a se lepăda de Satana, de a-l accepta pe Isus și de a mărturisi credință veșnică Bisericii.

Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească nașii au legătură cu viața lor spirituală, dar și cu cea personală. Trebuie, în primul rând, să fie din aceeași religie cu copilul, creștin-ortodocși, să cunoască învățăturile Bibliei și ale Bisericii, pentru a o putea mărturisi pentru cel care se botează. Apoi, nașii trebuie să fie majori și responsabili, pentru că alături de părinți sau în absența lor, ei sunt cei care vor ghida copilul în noua lui viață. Vor participia activ la îndrumarea lui, la învățarea și la educația lui. Prin botez, între naș si fin se creează o relație de rudenie care ridică între ei un impediment de căsătorie. Prin urmare, un fin sau o fină nu se poate căsători cu nașa sau nașul său. Tot ca o recomandare, nu e indicat ca nașii să fie cei care au îmbrățisat viața monahală și trăiesc în mănăstiri, deoarece aceștia fiind dedicați lui Dumnezeu, nu se pot îngrjii de fini așa cum ar trebui.

Unul dintre obiceiuri spune că e preferabil ca sexul nașului care primește copilul după ce a fost botezat să fie același cu al copilului. Desigur, nu este o regulă. De asemenea, nu este recomandat ca botezatul să aibă mai mulți nași, deoarece responsabilitatea de a-l îngriji și a-l îndruma îi aparține unuia singur.

Dacă tradiția era până acum câțiva ani ca nașii de botez să se moștenească de la părinți, adică să fie aceleași persoane care au botezat și unul dintre părinți, modernitatea a schimbat această regulă, iar acum, nașii sunt aleși din rândul prietenilor apropiați ai părinților, în care aceștia au încredere. Alegerea nașilor e foarte importantă pentru că trebuie luată în considerare ipoteza că aceștia vor putea fi la un moment dat părinții adoptivi ai copilului, în cazul în care părinții vor pleca de lângă ei din cauza unui eveniment nefericit. Nașii ar trebui să le fie părinților copilului prieteni foarte buni, cu convingeri și valori similare, care să fie oricând dispuși să preia îndatoririle părinților dacă viața le-o va cere.

Rolul nașilor la botez presupune cumpărarea lumânării, a unui trusou complet (hăinuțe și plăpumioară) și, eventual, a unei bijuterii: cercei pentru fetițe, lănțisor sau brățară pentru băieți. De asemenea, tradiția cere ca nașii să aibă la ei o bucată de pânză albă, brută, necusută, care simbolizează durata de timp scursă până la căsătoria copilului. Astfel, pânza nu trebuie să fie nici prea scurtă, nici prea lungă.

Pe toată durată vieții lor, nașii trebuie să vegheze asupra finilor, să-i îndrume și să-i povățuiască atunci când ei au nevoie sau să intervină când situațiile o cer.